Cum petrecea Ion Dolănescu. Toată luna ianuarie o ținea numai în chefuri

Ion_Dolanescu
Recent, s-a aflat detalii neștiute dar inedite cu privire la cum petrecea Ion Dolănescu, fie că era vorba de onomastică sau aniversare. Toate acestea le-a povestit Doina Belu, cea care i-a fost alături în ultimii ani de viață. Femeia își aduce aminte cu nostalgie de chefurile strașnice pe care le făcea Ion Dolănescu în luna ianuarie, la onomastică ori aniversare.

Ion Dolănescu a fost printre cei mai iubiți artiști din România, iar vestea morții sale a șocat și, în același timp, a întristat pe toată lumea. Au trecut 12 ani de antunci, iar Doina Belu, femeia care i-a fost alături și la bine, dar și la greu, își aduce aminte cu durere în suflet despre momentele în care acesta era în viață. Ion Dolănescu a murit în 2009, din cauza unui infarct, iar în urma sa a lăsat multă durere.

Cum petrecea Ion Dolănescu
Ion Dolănescu era un om căruia îi plăcea viața și petrecerile. Plin de viață și cu o energie bună, acesta nu se dădea înlături de la nici un chef bun. Iar cu fiecare prilej pe care-l avea, organiza unul. Mai mult, în ianuarie era tot timpul într-o continuă distracție pentru că avea trei zile de sărbătoare: de Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, de ziua sa de naștere, pe 25 ianuarie, și de Sfinții Trei Ierarhi, în 30 ianuarie.

„Veneau peste 120 de persoane, de multe ori nu încăpeau la masă și stăteau în picioare cu farfuriile în mână. Erau sute de sarmale la masă. Totul era tradițional, începând cu șuncă, șorici, jumări, ceapă, nimic nu era cumpărat din magazin, iar felul doi, sarmale. Lui Ion nu îi plăcea să îi pună în față trei sarmale. În general, se puneau pe platou și fiecare mânca câte putea, cu mămăligă și cu ardei iute. Apoi se serveau coaste la cuptor și pui”, își aduce aminte Doina Belu.

Aceasta mai spune că toate pregătirile se făceau în casă, și murăturile, la fel, care erau nelipsite. Ion Dolănescu puneam toamna câte două tone de varză și îi plăcea să spună mereu că „viața fără varză murată nu are rost”. De asemenea, mai toți invitații contribuiau la succesul chefului și fiecare aducea dulciuri. Iar băutura era asigurată în mare parte de finii lui Ion Dolănescu, preoți.

„El a fost sufletul meu”
Ion Dolănescu și Doina Belu au fost extrem de apropiați și s-au suținut reciproc de fiecare dată. Acum, după moartea regretatului artist, petrecerile sale sunt istorie. După dispariția lui Dolănescu, din ce în ce mai puțini oameni vin la comemorările lui. Cât trăia, chiar dacă nu era vreo sărbătoare, tot găsea prilej să adune cunoștințele pentru vreo petrecere.

„Ion mi-a fost ca un frate, prieten, tată, cumătru. Mi-a botezat nepoții, a participat la evenimentele noastre de familie, și când am petrecut, dar și când a murit fratele. El a fost de toate într-unul pentru mine și sufletul meu. Am atâtea amintiri, suferim acum. La comemorări e tot mai puțină lume, acum nu era nimeni la mormânt, nu s-a făcut o emisiune în memoria lui, pe 25 ianuarie. Nu avea suflet rău, dar mulți îl dușmăneau”, mai spune cu regret Doina Belu.

Așadar, felul cum petrecea Ion Dolănescu era o adevărată încântare pentru cei din cercul său de prieteni. Pe 25 ianuarie, Ion Dolănescu ar fi împlinit 77 de ani.