Social

Tradiții de Sfânta Parascheva. Ce este complet interzis pentru femei

Ziua de 14 octombrie are o însemnătate deosebită pentru crestin-ortodocsii de pretutindeni, dar mai ales pentru ieşeni.

Este momentul când o pomenim în rugăciuni şi slujbe pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Ce tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Parascheva cunoaştem?

Din bătrâni se spune că, de ziua ei, are putere mare şi poate face minuni. An de an, mii de pelerini trec pe la racla cu sfintele moaşte.

Stau la rând ore întregi, zi şi noapte, indiferent de vremea neprielnică. Din păcate, anul acesta sunt alte reguli pentru pelerinajul la Iaşi. Totuşi, putem rosti acasă acatistul Sfintei, dar putem să respectăm şi câteva tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Parascheva.

Ce NU se face de Sf. Parascheva

Într-o zi de aşa mare sărbătoare nu ai voie să faci următoarele lucruri:

nu se face mâncare sau treabă prin gospodărie, ca să nu-ţi iasă negi pe mâini;
dacă bărbaţii fac treabă pe 14 octombrie, alte treburi decât cele de a hrăni animalele şi păsările, riscă să le fie lovite de trăsnet locuinţele;
nu se calcă şi nici nu se coase absolut nimic. Se spune că, astfel, previi durerile de cap şi durerile oculare;

fetele care cos ori spală pe 14 octombrie nu se mai căsătoresc;
nu se mănâncă şi nici nu se dau de pomană alimente crude şi nici castraveţi, nuci şi pepene roşu;

în unele zone nu se mănâncă fructe şi legume ale căror seminţe sunt dispuse în formă de cruce;
în diverse regiuni, de Sf. Parascheva nu se mănâncă nici fructe închise la culoare, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

Tradiţii și obiceiuri din ziua de Sfânta Cuvioasa Parascheva
Ziua de 14 octombrie este încărcată de simbolistică. Iată câteva tradiţii şi obiceiuri de Sf. Parascheva:

femeile care îşi doresc copii, e bine să împartă pomană copiilor sărmani;
viitoarele mămici trebuie să citească rugăciuni adresate Sf. Parascheva, despre care se spune că ocroteşte femeile gravide. Astfel, naşterea va fi mai uşoară şi fără probleme;
icoana Sfintei Parascheva se pune lângă fântâni şi izvoare,

întrucât se spune că sfânta e ocrotitoarea şi a apelor, dar şi aducătoare de ploi mănoase. Se mai zice că, adesea, chipul ei apare lângă fântâni sau râuri, acea apă devenind tămăduitoare;
gospodarii îşi cumpără cojoace şi pături;
se dau de pomană pâine (făcută din grâul de anul acesta), must şi vin nou.

“În această zi se fac pomeni pentru morţii care nu şi-au găsit liniştea sau au murit fără lumânare. Se împart lipii, vin şi must. Este zi de post şi pentru că este o mare sărbătoare, în gospodării nu se lucrează, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi al durerilor de cap”, conform părintelui Paul Tudorache, preot paroh la Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva, din Călăraşi.

Superstiţii din ziua de 14 octombrie
Bunicii şi străbunicii noştri se ghidau mai mereu după calendarul religios. Nu aveau rubrică meteo, nici internet, nici telefoane, ca să afle cum va fi vremea ori când e bine să însămânţeze pământurile. Ei ţineau cont de sărbătorile religioase. Iată ce se spunea despre ziua de 14 octombrie:

dacă de Sf. Parascheva, oile dorm risipite, adică împrăştiate, iarna va fi blândă şi domoală;
dacă oile se odihnesc strânse laolaltă, e semn că iarna ce vine va fi lungă, friguroasă şi grea;
dacă e frumos afară ori mohorât, tot aşa va fi

vremea şi la restul sărbătorilor mari din acest an;
în cazul în care zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, e semn că urmează să se instaleze curând iarna.
Ştiai că… Sfintei Parascheva i se mai spune şi Sfânta Vineri?

Ea este cinstită cu precădere în România, Bulgaria, Serbia şi nordul Greciei.